Cand trebuie sa te inregistrezi in scop de TVA?

• inainte de realizarea de operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere in cazul in care declari ca urmeaza sa realizezi o cifra de afaceri care atinge sau depaseste plafonul de scutire prevazut de 35.000 euro, sau daca declari ca urmeaza sa realizezi o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire de 35.000 euro, dar optezi pentru aplicarea regimului normal de taxa;
• cand cifra de afaceri realizata in cursul unui an calendaristic este inferioara plafonului de scutire, dar optezi pentru aplicarea regimului normal de taxa.

Ce documente iti trebuie?

Ca sa te inregistrezi in scop de TVA trebuie sa depui la Fisc o cerere de inregistrare in scopuri de TVA, formular 098 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul Fiscal” si anexa la cererea de inregistrare. In aceeasi zi cu depunerea cererii de inregistrare in scopuri de TVA, formular 098, persoanele impozabile vor depune, la Oficiul Registrului Comertului, cererea de inmatriculare in registrul comertului.

Persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA care opteaza pentru aplicarea regimului normal de TVA in situatia in care cifra de afaceri realizata in cursul anului calendaristic este inferioara plafonului de scutire si care sunt supuse inmatricularii la registrul comertului trebuie sa depuna la organele fiscale competente declaratia de mentiuni, formular 010 „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica”, insotita de anexa la declaratie.

Cine e organul fiscal competent?

Prin organ fiscal competent se intelege:

• organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul social declarat in cererea de inmatriculare in registrul comertului, pentru solicitarea inregistrarii de la infiintare, inainte de realizarea de operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere;
• organul fiscal in a carui evidenta este inregistrata persoana impozabila ca platitor de impozite si taxe, pentru solicitarea inregistrarii prin optiune in situatia in care cifra de afaceri realizata in cursul anului calendaristic este inferioara plafonului de scutire.

Ce criterii trebuie sa indeplinesti?

Criteriile in functie de care se conditioneaza inregistrarea in scopuri de TVA a persoanelor impozabile, societati comerciale, sunt:
a) persoana impozabila nu se afla in situatia de a nu desfasura activitatile economice declarate in spatiul destinat sediului social si/sau sediilor secundare si nici in afara acestora, o perioada de maximum 3 ani – art. 15 alin. (1) din Legea nr. 359/2004;

In acest scop persoana impozabila trebuie sa depuna, concomitent cu depunerea anexelor la declaratia de inregistrare, formular 098, sau declaratia de mentiuni, formular 010, dupa caz, o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte daca desfasoara sau nu activitati economice la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora.

b) niciunul dintre administratorii si/sau asociatii persoanei impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA, inregistrati fiscal in Romania, si nici persoana impozabila in cazul persoanei care solicita inregistrarea in scopuri de TVA prin optiune, nu au inscrise in cazierul fiscal infractiuni si/sau fapte pentru care s-a dispus atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent sau referitoare la inactivitatea fiscala.

Atentie! In cazul in care administratorii si/sau asociatii persoanei impozabile nu sunt inregistrati fiscal in Romania, acestia trebuie sa prezinte o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au comis infractiuni si/sau fapte de natura celor pentru care se dispun de atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent sau referitoare la inactivitatea fiscala.

c) existenta spatiului destinat sediului social/domiciliului fiscal;

d) criteriile de evaluare prevazute in anexa 3 la ordin.

Important! Persoana impozabila nu va fi inregistrata in scopuri de TVA, fara a se mai efectua verificarea celorlalte criterii, daca se afla intr-una din urmatoarele situatii:

• depune o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca persoana juridica nu desfasoara activitati economice la sediul/domiciliul fiscal, la sediile secundare sau in afara acestora;
• administratorii si/sau asociatii persoanei impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA, inregistrati fiscal in Romania, sau persoana impozabila insasi au/are inscrise in cazierul fiscal infractiuni si/sau fapte de natura celor pentru care se dispune atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent sau referitoare la inactivitatea fiscala;
• administratorii si/sau asociatii persoanei impozabile care nu sunt inregistrati fiscal in Romania prezinta o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca au comis infractiuni si/sau fapte de natura celor pentru care se dispune atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent sau referitoare la inactivitatea fiscala.

Cursul va fi sustinut de Narcisa Oprea, partener al Schoenherr si Asociatii, care, de-a lungul a trei sesiuni, va aborda teme precum analiza diferentelor fundamentale dintre avocati si clientii lor, tehnici de prezentare, studiu de caz.

Cursul este gratuit. Pentru inregistrare, studentii sunt invitati sa trimita un mesaj lalawfaculty@schoenherr.eu.

Lawyering @ Schoenherr

Lawyering este un concept ale carui principale elemente sunt: intelegerea nevoilor si dorintelor clientilor; asigurarea unor standarde de calitate foarte inalte; dezvoltarea profesionala continua. Proiectul “Lawyering“, initiat acum mai bine de 50 de ani si apoi dezvoltat de Fritz Schönherr, fondatorul casei de avocatura ce ii poarta numele, este permanent adaptat si imbunatatit de cei 300 de avocati din 12 jurisdictii europene.

Narcisa Oprea, partener, este coordonatoarea echipei de piata de capital a biroului din Bucuresti al Schoenherr. In cei peste 12 ani de experienta in domeniu, Narcisa a coordonat cu succes proiecte de anvergură cum ar fi listarea Fondului Proprietatea, listarea Transelectrica, înfiinţarea STK Financial, emisiunea de euroobligaţiuni Yioula Glasswork, listarea Alumil, configurarea drepturilor de alocare în cadrul ofertei publice iniţiale a Transgaz.

Schoenherr şi-a început operaţiunile în Bucureşti în 1996, iar astazi este una din cele mai experiméntate firme internationale de avocatura de pe piata romaneasca. Cei peste 50 de avocati ai Schoenherr acordă asistenţă juridică clienţilor romani si internationali în principalele domenii ale dreptului afacerilor, axându-se pe: litigii & arbitraj, drept corporatist / achiziţii & fuziuni, finanţe – bănci si piata de capital, tranzacţii imobiliare, dreptul concurenţei, dreptul muncii, proprietate intelectuala, media, tehnologie si comunicatii, bio stiinte.

Potrivit procedurii, pentru obligatiile administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, organul fiscal competent poate acorda urmatoarele inlesniri la plata:

- esalonarea la plata, la cererea contribuabilului, a obligatiilor fiscale, cu exceptiapenalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata;

- amanarea la plata, in conditiile legii, a penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor fiscale esalonate la plata, in vederea anularii, pana la ultimul termen de plata din esalonarea la plata acordata.

Amanarea la plata a penalitatilor de intarziere aferente creantelor principale esalonate la plata a fost introdusa prin OG nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

Potrivit acestui act normativ, in situatia in care esalonarea la plata se finalizeaza, penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata se anuleaza prin decizia organului fiscal care se comunica contribuabilului odata cu decizia de finalizare a esalonarii la plata.

Garantiile pe care le constituie contribuabilul trebuie sa acopere, pe langa debitul principal, si penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata.

Pierderea valabilitatii esalonarii la plata atrage pierderea valabilitatii amanarii la plata a penalitatilor de intarziere si a majorarilor de intarziere. In acest caz, garantiile se executa si in contul penalitatilor de intarziere si majorarilor de intarziere amanate la plata.

Prevederile referitoare la amanarea la plata a penalitatilor de intarziere se aplica si esalonarilor la plata existente in curs, precum si unui procent de 50% din majorarile de intarziere, reprezentand componenta de penalitate a acestora, aferente obligatiilor fiscale esalonate.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 775 din data de 2 noiembrie 2011 a fost publicat Ordinul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3374/2011 pentru modificarea pct. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 2.112/2010 privind aprobarea Procedurii de solicitare si eliberare a certificatului pentru spatiul cu destinatie de sediu social si de inregistrare adocumentului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatia de sediu social, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare.

Obtinerea certificatului pentru spatiu e necesar pentru doua chestii importante. Una este pentru inmatricularea unei societati comerciale, iar a doua este pentru prechimbarea sediului social, fiind instituita prin OG nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Stagiul de practica reprezinta o noutate în tiparul practicii de specialitate din Romania, studentul deslusind mecanismul procesului de judecata, vazut din culisele instantei, astfel incat discipolul de astazi poate deveni judecatorul de maine.

In virtutea protocolului  semnat între cele patru institutii inca din anul 2010 si care se afla in cel de-al doilea an de executare, fiecare student este implicat in activitatea de practica profesionala pe langa un judecator mentor. Activitatea de mentorat a magistratilor judecatori implicaţi in realizarea activitatii de practica de specialitate organizata în baza protocolului, presupune si  necesitatea contactului profesional direct între acesti judecatori si studentii ce le sunt incredintaţi. Studentii de azi, Magistratii de maine.

Initierea celei de-a doua etape protocolului, pentru anul universitar 2011-2012 a avut loc in data de 31 octombrie 2011, la sediul Curtii de Apel Timişoara.

Ministerul Justitiei a anuntat initierea lucrarilor de elaborare al Codului Insolventei. Potrivit comunicatului, Ministerului de Justitie va primi asistenta de la un consortiu format din PricewaterhouseCoopers, Recovery Services SPRL (România), D&B David şi Baias SCA (România) şi RVA Insolvency Specialists SPRL (România) pentru initierea de elaborare.

Odată elaborat, Codul insolventei va fi tiparit şi distribuit la nivelul instantelor judecatoresti si va fi postat pe site-ul Ministerului Justitiei, pentru ca toate persoanele interesate sa il poata folosi.

In cadrul proiectului vor fi sistematizate si corelate actele normative in domeniul insolventei, pre-insolventei si cele privind exercitarea profesiei de practician in insolventa. De asemenea, se va elabora un instrument de lucru unitar, armonizat, care asambleaza si explica piesele legislative disparate. “Codul Insolventei va fi, asadar, un corpus de norme, dar si un corpus de explicatii fundamentate pe jurisprudenta instantelor interne si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, pe bunele practici in domeniu”, se arata în comunicatul Ministerului de Justitie.

In acelasi timp, proiectul urmareste o imbunatatire a competentelor profesionale ale specialistilor din domeniul insolventei si pre-insolventei.

• asociatiile, fundatiile sau alte entitati fara scop patrimonial, persoanele juridice, cu exceptia institutiilor publice care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;
• persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale, persoanele fizice care exercita profesii liberale, precum si asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de munca;
• persoanele juridice platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;
• persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care in anul anterior au inregistrat venituri totale de pana la 100.000 euro si au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv.

Conform modificarilor din Codul fiscal, si firmele infiintate in cursul anului pot opta pentru depunerea trimestriala a declaratiei fiscale unice incepand cu anul infiintarii daca, odata cu declaratia de inregistrare fiscala, declara ca in cursul anului estimeaza un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv si, dupa caz, urmeaza sa realizeze un venit total de pana la 100.000 euro.

Prin noul formular 010, se pun in practica tocmai aceste reglementari. Mai exact, in noul model al declaratiei 010 se introduc in vectorul fiscal informatii privind venitul total estimat si numarul mediu de salariati estimat, pentru entitatile infiintate in cursul anului, iar pentru contributiile sociale si impozitul pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor, se introduce perioada fiscala de declarare trimestriala.

De asemenea, pentru a se pune in aplicare facilitatile fiscale precizate anterior si pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, Finantele au modificat si formularul de inregistrare fiscala a acestora, si anume formularul 070.

Noile modele ale declaratiilor 010 si 070 au fost aprobate de Ministerul Finantelor prin Ordinul nr. 2706/2011, publicat in Monitorul Oficial nr. 761, din 28 octombrie.

Cine completeaza si depune formularele 010 si 070

Potrivit ANAF, formularul 010 se completeaza de persoanele juridice, asocierile si alte entitati fara personalitate juridica. Declaratia de inregistrare se completeaza cu ocazia primei inregistrari fiscale, de regula cu ocazia infiintarii, iar declaratia de mentiuni se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior. Documentul se utilizeaza la atribuirea codului de identificare fiscala si eliberarea certificatului de inregistrare fiscala, precum si la actualizarea informatiilor.

In ceea ce priveste formularul 070, acesta se completeaza de catre persoanele fizice romane sau straine care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere.

La fel ca in cazul declaratiei 010, si 070 se completeaza cu ocazia primei inregistrari fiscale, de regula cu ocazia infiintarii, iar declaratia de mentiuni se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior.

Amebele formulare se completeaza in dublu exemplar, cu majuscule. Un exemplar se pastreaza de contribuabil, iar celalalt exemplar se depune la organul fiscal competent.

AvocatNet

Potrivit Codului Fiscal, orice persoane inregistrata in scopuri TVA, care efectueaza o livrare sau o prestare de servicii pentru care se deduce TVA, trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei.

De asemenea, persoana impozabila este obligata sa emita o factura catre fiecare beneficiar si pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile.

Incepand cu 1 ianuarie 2007, firmele nu mai sunt obligate sa utilizeze facturi tipizate, emise de Imprimeria Nationala sau de tipografii autorizate, ci se pot folosi de un format propriu. Totusi, Codul Fiscal stabileste anumite elemente care nu pot lipsi dintr-o factura, si anume:

• numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic;
• data emiterii facturii;
• data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data difera de data emiterii facturii;
• datele firmei care emite factura: nume, adresa si cod de inregistrare fiscala;
• datele beneficiarului bunurilor sau serviciilor: nume, adresa si codul de inregistrare fiscala;
• date despre bunurile sau serviciile livrate: denumire, cantitate, pretul unitar;
• valoarea bunurilor sau serviciilor fara TVA;
• indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei. In cazul in care nu se datoreaza taxa, factura trebuie sa contina trimiterea la dispozitiile aplicabile din Codul Fiscal sau din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversa;
• in cazul in care se aplica un regimul special (agentii de turism, bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie, antichitati), factura va contine trimiterea la articolul corespunzator din Directiva 112 care sa indice ca a fost aplicat unul dintre regimurile respective;
• o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune.

Daca beneficiarul nu este stabilit in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal, factura trebuie sa mai contina, pe langa numele beneficiarului, si datele de identificare ale reprezentantului fiscal (numele, adresa si codul de inregistrare fiscala).

Normele metologice de aplicare a Codului Fiscal precizeaza ca, in cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activitatii economice in Romania, care au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se va inscrie adresa sediului activitatii economice a persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile.

In cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se va inscrie adresa sediului fix din Romania care a realizat livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii.

De asemenea, potrivit Legii societatilor comerciale (31/1990), pe orice factura intocmita de o societate trebuie sa se mentioneze si denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. In cazul societatilor cu raspundere limitata, facturile vor contine si capitalul social, iar pe facturile emise de societatile pe actiuni trebuie mentionate capitalul social subscris, dar si cel varsat.

In plus, daca facturile sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost inregistrata sucursala si numarul ei de inregistrare.

Puteti intocmi facturile in orice limba oficiala a statelor membre UE, insa la solicitarea organelor de inspectie fiscala trebuie sa asigurati traducerea in limba romana. Trebuie sa stiti ca, potrivit Codului Fiscal, semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii.

De asemenea, baza de impozitare poate fi inscrisa in valuta, dar, daca operatiunea nu este scutita de TVA, suma taxei trebuie inscrisa si in lei. Pentru inregistrarea in jurnalele de vanzari, baza impozabila va fi convertita in lei, utilizand ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza.

Potrivit Legii contabilitatii (82/1991), facturile trebuie sa fie arhivate, odata cu celelalte documente justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara, timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite.

Cum se corecteaza facturile

Art. 159 din Codul Fiscal stabileste cum pot fi corectate informatiile inscrise in facturi in cazul personelor inregistrate in scopuri TVA.

Astfel, cea mai simpla situatie este cea in care factura nu a fost transmisa la beneficiar. In acest caz, factura se anuleaza pur si simplu si se emite un nou document cu informatiile corecte.

Totusi, daca factura a fost trimisa beneficiarului, exista doua moduri prin care se pot corecta informatiile pe care aceasta le contine.

O prima varianta este aceea in care se emite o noua factura care sa cuprinda atat informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, cat si informatiile si valorile corecte.

Cea de-a doua posibilitate pentru a corecta o factura transmisa beneficiarului este aceea de a emite un nou document continand informatiile si valorile corecte, iar concomitent sa se emita un document cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data facturii corectate.

In situatia in care baza de impozitare se ajusteaza (subiect despre care AvocatNet.ro a scris mai multe aici), Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal stabilesc ca furnizorii/prestatorii trebuie sa emita si sa transmita beneficiarului facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza.

Exceptie face doar situatia in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.

De asemenea, Normele metodologice mai prevad ca, daca o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la aplicarea unei scutiri de TVA prevazute la art. 143, 144 sau 144¹ din Codul Fiscal, aceasta poate corecta facturile emise aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.

Corectarea facturilor si inspectia fiscala

Art. 159 din Codul Fiscal mai stabileste ca persoanele impozabile pot emite facturi de corectie catre beneficiari daca, in urma unui control fiscal, au fost constatate erori in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate. Pe facturile emise se va face mentiunea ca sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata in decontul de taxa. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 – 147¹ din Codul Fiscal.

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, organele de inspectie fiscala vor permite deducerea TVA in cazul in care facturile controlate aferente achizitiilor nu contin toate informatiile obligatorii mentionate mai sus sau contin informatii incorecte, daca, pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la beneficiar, documentele respective vor fi corectate de furnizor sau prestator.

Totusi, trebuie sa retineti ca furnizorul/prestatorul are dreptul sa corecteze, dintre informatiile pe care o factura trebuie sa le contina in mod obligatoriu, doar pe acelea care nu modifica baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor ori nu modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca a fost supus unei inspectii fiscale.

“Aceasta factura va fi atasata facturii initiale, fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar”, mai prevad Normele metodologice.

AvocatNet

Potrivit acestuia, Guvernul a aprobat miercuri reglementari introduse in Codul Fiscal si Codul de procedura fiscala, fiind stabilita totodata o noua procedura de stingere a obligatiilor fiscale.

Primul-ministru Emil Boc a dat urmatorul exemplu: „daca o firma astazi are o datorie de 100 de lei si este compusa din 70 de lei principalul plus dobanda si 30 de lei penalitati, iar aceasta firma pana in 31 decembrie isi plateste principalul plus dobanda, adica 70 de lei, este scutita de plata penalitatii de 30 de lei. Daca aceeasi firma plateste principalul si dobanda 70 de lei pana in 30 iunie 2012, va fi scutita de jumatate din cat trebuie sa plateasca ca si penalizare, adica in exemplul nostru 30/2 va insemna 15 lei”.

Totodata, Guvernul a aprobat si modificarea ordinii de stingere a obligatiilor fiscale in sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligatiilor principale in ordinea vechimii acestora si apoi a accesoriilor in ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii in sarcina contribuabilului.

Premierul Emil Boc a explicat ca aceasta decizie a fost luata pentru ca „foarte multe firme – odata ce au o datorie – nu mai reusesc sa iasa din spirala penalitatilor, dobanzilor si datoriilor fata de stat; cand merg sa-si plateasca datoriile din trecut platesc, in esenta, in ordine istorica si nu platesc principalul in primul rand si in continuare se acumuleaza penalitati de intarziere la datoria principala pe care o au.”

AvocatNet

Situaţia reiese din datele recente furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Indicele producţiei industriale, care măsoară producţia realizată în funcţie de preţurile medii de pe piaţă, a fost, în semestrul I al acestui an faţă de perioada similară din 2010, de 131 în Caraş-Severin, 121,4 în Timiş, 116,7 în Hunedoara şi doar 93,9 în Arad, ceea ce înseamnă, în cazul acestui judeţ, o producţie sub cea de anul trecut.

De menţionat este că în afară de performanţa negativă a Aradului, toţi indicii pentru Regiunea Vest sunt cu mult deasupra mediilor înregistrate pe ţară…

Caraş-Severinul e campion şi atunci când ne referim la volumul cifrei de afaceri în cele patru judeţe ale Regiunii de Dezvoltare Vest în primul semestru al anului curent. Indicele valoric al cifrei de afaceri a fost de 147 în judeţul cu capitala la Reşita, de 130 în Arad, de 129,2 în Timiş şi de 124,7 în Hunedoara.

Zona de vest rămâne performantă şi atunci când vine vorba de comerţul exterior. Toate cele patru judeţe au excedent comercial, oricât de mică ar fi producţia dată la export. Nu acelaşi lucru se poate spune despre situaţia la nivel naţional. Aici deficitul s-a adâncit în primele cinci luni ale acestui an, căci s-au importat mărfuri peste nivelul exporturilor, ceea ce a dus la un minus de 2,64 miliarde de euro. Conform datelor prezentate de statistică, judeţele vestice au exportat, în primele patru luni ale anului, produse în valoare de peste două miliarde de euro, din care mai mult de jumătate au provenit din judeţul Timiş. Importurile au săltat la 1,85 miliarde de euro, ceea ce a dus la un excedent comercial total de aproape 235 milioane de euro.

O situaţie interesantă apare atuci când discutăm despre veniturile realizate de angajaţii Regiuniii de Dezvoltare Vest. În luna iunie a acestui an, doar în Timiş a crescut uşor câştigul salarial mediu net, în rest fiind în regres. Astfel, arădenii au câştigat în mână, în medie, 1.231 de lei, în iunie, faţă de 1.243 lei, în mai. Cărăşenii au luat 1.109 lei în iunie, faţă de 1.111 cu o lună înainte. În Hunedoara, lucrătorii s-au dus acasă cu 1.199 de lei în iunie, pe când în mai primiseră 1.215 lei. Timişenii au luat 1.502 în iunie, în creştere faţă de mai, când au câştigat 1.459 lei.

S-a mai diminuat numărul de pensionari în regiune, dar pensia media a crescut. Pensia cea mai mare, de departe, este în Hunedoara. Explicaţia e dată de faptul că acest judeţ a avut mai multă industrie grea: minerit şi siderurgie. Pensia medie în primul trimestru al acestui an era de 711 lei în Arad, 764 în Caraş-Severin, 933 în Hunedoara şi de 778 în Timiş.